Introducere
Adobe Photoshop este un software folosit pentru editarea imaginilor digitale pe calculator, program produs şi distribuit de compania americană Adobe Systems şi care se se adresează în special profesioniştilor domeniului.
Date curente
Adobe Photoshop, aşa cum este cunoscut astăzi, este vârful de lance al gamei de produse software pentru editare de imagini digitale, fotografii, grafică pentru tipar, video şi Web de pe piaţă. Photoshop este un program cu o interfaţă intuitivă şi care permite o multitudine extraordinară de modificări necesare în mod curent profesioniştilor şi nu numai: editări de luminozitate şi contrast, culoare, focalizare, aplicare de efecte pe imagine sau pe zone (selecţii), retuşare de imagini degradate, număr arbitrar de canale de culoare, suport de canale de culoare pe 8, 16 sau 32 biţi, efecte third-party etc. Există situaţii specifice pentru un profesionist în domeniu când alte pachete duc la rezultate mai rapide, însă pentru prelucrări generale de imagine, întrucât furnizează instrumente solide, la standard industrial, Photoshop este efectiv indispensabil.
Alături de aplicaţia Photoshop (ajuns la versiunea CS3), este inclusă şi aplicaţia ImageReady, cu un impresionant set de instrumente Web pentru optimizarea şi previzualizarea imaginilor (dinamice sau statice), prelucrarea pachetelor de imagini cu ajutorul sistemului droplets-uri (mini-programe de tip drag and drop) şi realizarea imaginilor rollover (imagini ce îşi schimbă aspectul la trecerea cu mouse-ul peste), precum şi pentru realizarea de GIF-uri animate.
Istorie
Prima versiune a programului a fost distribuită în februarie 1990 de către fraţii Knoll, Thomas şi John.
Povestea începe cu tatăl lor, profesorul de liceu Glenn Knoll, pasionat de fotografie. Cei doi băieţi au ajuns cu timpul să aibă oarecare interese în domeniul în plus, atât Glenn cât şi cei doi copii au ajuns să fie pasionaţi de calculatoare încă din 1978 când au cumpărat un calculator produs de Apple Computer. În 1987 Thomas a cumpărat unul dintre modelele noi de Apple, un Apple Macintosh Plus, pentru a-l ajuta la scrierea lucrării de doctorat, "prelucrarea imaginilor digitale". Dezamăgit de faptul că nu putea afişa tonurile de gri din imagini, Thomas a început să scrie cod care să le simuleze pe afişaj. În vacanţa pe care au petrecut-o împreună, fratele său John a fost fascinat de rezultatele muncii lui Thomas în această privinţă, mai ales că aceste rutine semănau în mod izbitor cu uneltele de editare deja existente în programul Pixar - John lucra la Industrial Light and Magic. Acest interes comun s-a concretizat în decizia celor doi de a încerca să creeze un pachet grafic pentru calculatoare personale.
Prima versiune a rezultatului muncii celor doi fraţi se numea "Display"; încet-încet, datorită necesităţilor apărute pe parcurs, chiar această primă versiune includea import-export de diverse formate şi chiar corecţie gamma. În 1988 acest pachet a ajuns să se numească "ImagePro", şi cei doi au început să încerce să creeze o bază comercială pentru crearea unei afaceri: soţia lui Thomas deja aştepta un copil, iar el încă lucra cu fratele său la dezvoltarea acestui program în continuare personal. La începutul lui 1988, Thomas a decis să-şi mai acorde şase luni pentru a finaliza o versiune beta a acestui program înainte de a-şi căuta o slujbă, urmând ca John să-şi încerce apoi norocul în Silicon Valley pentru a-l vinde unei firme suficient de mari ca să asigure distribuţia şi dezvoltarea ulterioară. În general, companiile din Silicon Valley nu au fost foarte interesate de acest pachet: o singură companie, BarneyScan a arătat ceva interes şi a distribuit programul, deja numit "Photoshop", pe termen scurt, împreună cu scannerele lor, fără costuri suplimentare pentru clienţi. În total 200 de copii ale programului au fost distribuite în acest fel. Firma SuperMac a refuzat colaborarea cu cei doi fiindcă nu li s-a părut că Photoshop ar aduce ceva nou faţă de propriul lor program de editare, PixelPaint.
Abia în septembrie 1988 fraţii Knoll au reuşit să-şi atingă scopul: au trezit interesul firmei Adobe după o prezentare a programului şi acestora le-a plăcut. Au semnat un contract de licenţiere a Photoshop către Adobe, iar după încă zece luni de dezvoltare au apărut, în februarie 1990 Photoshop 1.0.
Thomas încă este implicat în proiectul Photoshop - n-a reuşit să-şi termine niciodată teza de doctorat. John şi-a continuat cariera la ILM, participând printre altele la proiecte mari ale acestora, incluzând părţi din proiectele Mission Impossible, Star Trek şi Star Wars. Glenn continuă să fie profesor.
Avantaje
Principalele elemente prin care Photshop se diferenţiază de aplicaţiile concurente şi prin care stabileşte noi standarde în industria prelucrării de imagini digitale sunt:
* Selecţiile
* Straturile (Layers)
* Măştile (Masks)
* Canalele (Channels)
* Retuşarea
* Optimizarea imaginilor pentru Web
Formate fişiere
Photoshop poate citi marea majoritate a fişierelor raster şi vector. De asemenea, are o serie de formate proprii:
* PSD (abreviere pentru Photoshop Document). Acest format conţine o imagine ca un set de straturi (Layers), incluzând text, măşti (mask), informaţii despre opacitate, moduri de combinare (blend mode), canale de culoare, canale alfa (alpha), căi de tăiere (clipping path), setări duotone precum şi alte elemente specifice Photoshop. Acesta este un format popular şi des răspândit în rândul profesioniştilor, astfel că este compatibil şi cu unele aplicaţii concurente Photoshop.
* PSB (denumit Large Document Format) este o versiune mai nouă a formatului PSD, conceput special pentru fişiere mai mari (2GB) sau cu o informaţie prezentă pe o suprafaţă definită de laturi mai mari de 30.000 de pixeli (suportă până la 300.000x300.000 pixeli).
* PDD este un format mai puţin întâlnit, fiind asociat iniţial aplicaţiei Adobe PhotoDeluxe, astăzi (după 2002) compatibil doar cu aplicaţiile Adobe Photoshop sau Adobe Photoshop Elements.
sursa: wikipedia
25.08.2007
43.7KB
bai..as vrea daca se poate sa.mi faceti si mie algoritmul asta in C sau un pseudocod..daca se poate!va rog mult de tot!multumesc anticipat!:-* :D :rotfl: :hi:
02.11.2010
24.5KB
:dinti:
21.05.2009
40.7KB
We expertise of our team which includes specialist Eye Surgeons who are highly experienced in their specialties of Cataract, Retina, Glaucoma and Laser Eye Surgeries.
14.10.2013
18.3KB
Daca doriti sa vedeti Gsp Tv si nu stiti cum este foarte simplu!
Intrati pe si vedeti online numai Gsp Tv dar si alte progame de televiziune. :zzz:
26.10.2008
34.6KB
GIMP sau GNU Image Manipulation Program - program GNU pentru manipularea imaginii, este un editor grafic pentru imagini de tip bitmap. Prezintă şi un oarecare suport pentru grafică vectorială. Proiectul a fost început în 1995 de către Spencer Kimball şi Peter Mattis, iar acum este menţinut de către un grup de voluntari; este licenţiat sub licenţa GNU GPL.
Reprezinta cea mai buna alternativa la adobe photoshop.
Download de aici:
sursa: wikipedia
25.08.2007
46.5KB
:limba: poza facuta de mine
21.05.2009
21.8KB
Un nou joc. :zzz: :nod: :D
26.10.2008
25KB
Banner :hi:
22.04.2008
9.3KB
Era toamna tarzie...,frunzele se lasau deja plutind in adiere spre pamantul umed,maroniu.Copacii se pregateau sa isi arate scheletul coroanelor lor,si asteptau ca pasarile ce zburau necontenit sa le viziteze ramurile goale.Dar,fiindca aerul se racea cu fiecare zi,numarul lor scazuse.Isi cautau caldura peste mari si tari,strabatand astfel drum lung pe imensul azuriu.
Florile se ofileau,calme si tacute,desi ploi marunte le atingeau.Noptile se lungeau si se grabeau parca sa le ascunda in noroi.Diminetile in schimb le descopereau intinse pe pamantul inmuiat de apa.
Parca toate incepeau sa dispara rand pe rand.Asa mi s-a pastrat in amintire acest tablou inainte de a-l parasi spre o alta destinatie.Casuta mea ramanea astfel silentioasa ,in timp ce imi indepartam pasii pentru o despartire.
Timpul ireversibil isi continua rolul,schimband zilele in nopti si noptile in zile.
La atingerea noului taram am poposit agale,desi obosit,ca sa il descopar cat mai repede.Intr-o foarte mare masura tot ceea ce ochii mei erau obisnuiti sa vada se schimbase.Priveam admirativ fiecare colt,fiecare frumusete care imi aparea in cale.Eram vrajit!
In jurul meu totul era natural ,si parca toate erau asezate la locul lor,sa functioneze matematic printr-o geometrie ireala.
Vantul era unul mai jucaus ,facandu-si simtita prezenta mai mereu printre cladirile intalnite in cale.Astfel se juca cu norii ,pe care ii aducea,uneori plini cu apa,care la randu-i cobora sub forma picurilor spre dedesubtul cerului.Alteori alegea nori simpli facand soarele sa apara ori sa dispara ca intr-un joc de-a v-ati ascunselea.
Plimbarea diurna m-a impins departe.Vedeam natura verde in luna decembrie cum nu o mai vazusem inainte.Parea fara efemeritate,vesnica.
Deja in sufletul meu incepuse sa bata o alta briza,una noua,insa copacii lasati acasa erau tot goi in inima mea.Asa zaceam eu intr-un colt ,deoparte,asteptand un vis sa invie.
Si s-au perindat multe fapte ,timpul nu le baga in seama ,fiind indiferent.Eu le traiam netinand cont ca doar ceea ce ma indispunea ma lovea.Inca asteptam ceva...
Intr-una din zile o porumbita isi flutura aripile in preajma mea,in timp ce eu,desi aveam privirea indreptata spre ea,nu o vedeam.Gandul meu ma indepartase intr-o alta directie,intr-un alt loc.Cand am revenit treaz unde eram,uitasem unde ma purtase gandul! Porumbita isi flutura aripile.O observasem.Mi-am intins mana ,iar ea s-a asezat grabita ,dar cuminte,bucuroasa ca asteptarea ei luase sfarsit.Fara vreo frica ca i-as putea face rau si-a rezemat capusorul de bratul meu,adormind instantaneu.
Oare pe unde calatorise?Dar mai ales de unde isi incepuse calatoria spre taramul acesta?Atunci mi-a reinviat amintirea din clipa despartirii de casuta mea.Tabloul acela care devenea parca morbid,dar totusi plin de viata.O alta viata.Oare si-a inceput lungul zbor tocmai din tabloul meu?Oboseala acumulata in mod sigur era a unui drum de peste mari si tari.Desi era o porumbita tanara oboseala s-a lasat totusi asupra ei.Si cat era lumea aceasta de mare ,ea a ales bratul meu.Dar oare de ce m-a ales pe mine cuibul ei?
Intunericul venise intre timp si el,si conducand-o intr-un loc mai cald i-am spus "noapte buna".A deschis ochii ,somnoroasa ,m-a privit parca zambind ,si a adormit inapoi.Doar luna ne mai unea in timp ce pasii mei se indreptau spre camera mea.
Somnul mi-a fost si mie lung,fara soapte,fara vise.Dimineata,la trezirea la viata insa,visul a inceput.Si aducandu-mi aminte de locul unde lasasem porumbita ma imbracasem subtire,uitand ca vantul avea inca chef de joaca.Ma pornisem catre ea.Dar...ea nu mai era! Zburase intre timp undeva departe.Mai ramasese doar...un sfarsit de vis.
Soarele reusise sa pacaleasca vantul,care pueril alergase prea in zari indepartate cu norii sai.Stralucirea lui ma chema sa imi continui traiul,impiedicandu-ma sa cercetez cu privirea cerul senin in speranta ca voi revedea porumbita.
Orele treceau cu aceeasi viteza,iar cand vantul s-a intors la locul sau,nu era singur. Soarele amortit,de parca ar fi fost legat se uita trist cum norii isi urmau stapanul.Iar caldura lui o simtea tot mai mult fara putere.Vantul se aventurase in tinuturi reci si imprumutase de acolo frigul,pe care l-a asternut deasupra mea.
Muncind,si ca sa inving noul amic al vantului,asteptam un semn ca poate porumbita va reveni la bratul meu.Intrebarile mele inca nu apucasera sa isi gaseasca raspunsurile.
Dupa cateva momente in fata mea doua aripi fluturau voioase.Era ea,porumbita.Se intorsese.Parca mi-ar fi citit gandurile!
M-a fixat cu privirea si ma chema prin mersul ei leganat sa o urmez,ca si cum avea ceva sa imi arate sau sa imi marturiseasca.M-am conformat,curios sa aflu despre ce era vorba.Iar cand m-am oprit in dreptul ei mi-a ales din nou bratul ca loc de odihna.Insa acum nu mai atipise si ma privea in continuare.Incepusem sa vorbesc cu ea,desi mai timid,iar ea parca intelegea ce ii spuneam,iar eu parca desluseam din ochii si miscarile ei raspunsurile ce le asteptam.Si fiecare clipa nastea intrebari noi...La unele primeam raspuns,la celelalte asteptam un moment viitor.Simteam ca voi revedea porumbita.
Presimtirea mi s-a adevarit mult mai repede decat prevazusem.Porumbita isi alesese noul locas de trai tocmai in preajma mea.
Imi parea o porumbita personificata,dar nu intelegeam :de unde atata dragoste?
Cand soarele se satura de-a v-ati ascunselea se retragea obosit in apusuri,anuntand ca se duce la culcare si ca nu va mai lumina in ziua aceea,dar ca prietena lui,luna,va veghea in noapte.
Pentru mine apusul reprezenta in acele zile ceva nostalgic,dar nu atat de mult pe cat il reprezinta acum,cand toate aceste amintiri au ramas in urma.
Si adormeam calm,in liniste.
In mod normal numaram zilele,la fel cum fac soldatii cand asteapta eliberarea.Dar pentru mine,in acele clipe,devenise o tristete.Nu vroiam sa calculez cate zile si saptamani mai ramaneau pana ce imi luam ramas bun de la porumbita.
A devenit apoi o obisnuinta sa ma viziteze la camaruta mea,precum si in timpul pauzelor la locul meu de munca.Ne intelegeam din priviri,si tot ce era secret pentru unul,celalalt nu divulga.Si ne simteam bine impreuna.
Era tot mai frumos.De cate ori puteam ne priveam in ochi.Exact ca doi indragostiti.
La greu ne ajutam,eu sarind in ajutorul ei,iar ea veghindu-ma prin zborul ei sa nu patesc ceva rau.
Simteam deja altceva in suflet.O exaltare inedita,un dor neintrerupt de a vedea,de a atinge ce iubeam! Si de a primi acelasi lucru in schimb.
Unele zile erau mai frumoase decat altele,mai grele,dar ea cand aparea,imi erau cele mai superbe!Avea un dar,si parca un suras miraculos.Un zambet care pentru mine era un medicament.Ma readucea la viata!
Ploile nu conteneau sa se opreasca in pofida rezistibilului vant.Acelasi joc il practicau impreuna cu soarele,cu norii,cu intunericul,cu luna.Nu se plictiseau niciodata.Doar pentru noi oamenii insemnau zile,saptamani,luni...
Si seri de seri la rand descopeream aceeasi magie in ochii si in zambetul ei,ca atunci cand l-am vazut prima oara.Eram din nou vrajit!
Dar intr-o zi era atat de entuziasmata incat nu a fost atenta,saracuta.Zburand haotic pe deasupra mea s-a lovit de un fir de plasctic,asezat cu rost unde lucram.Si desi cunostea zona tot s-a impiedicat de el.A cazut ametita pe covorul rosu amplasat si el strategic.M-a strigat piuind disperata sa o ajut.Si am fost acolo!Ne speriasem reciproc,insa desi o linisteam cu vorbe calde si o luasem in bratele mele,ea se panicase si incepuse sa tremure!Si-a revenit cu greu,in bratele mele.Imbratisarea mea ii conferea siguranta.
Dusmanul meu devenise timpul.Chiar daca isi pastra ritmul,tot aducea mai aproape ziua in care despartirea era inevitabila.Si ma intristam gandindu-ma astfel,doar cand ea nu era langa mine.In clipele petrecute impreuna raiul mi se parea si mai superb decat el insusi!
Insa inevitabilul s-a produs mai repede decat ma asteptasem.Hotararile se iau spontan uneori,iar pentru mine atunci a constat in prabusirea cerului peste mine.
Fluturandu-si aripile suave a venit la mine.Avea lacrimi in ochi pe care le controla sa nu curga peste obrajori ei mici si delicati.Imi transmise ca ii era dor de vazduhul de acasa si ca decizia ei e definitiva.Desi o intelegeam ceva in mine tot s-a prabusit.Lumea disparuse complet.Sunetele parca se intelesera sa se opreasca concomitent ca intr-un sincron.Si tot ceea ce simteam era durere.Cum imi va fi ziua de maine?,ma intrebasem.Raspunsul nu a mai venit!
Unde erau vantul,soarele?Desi jocul se terminase a mai ramas doar ploaia...Care mi s-a asezat in suflet de atunci.
Ce mai puteam face?O data am reusit sa o conving,insa atunci nu.
Inainte de a-si lua zborul spre pamantul natal m-am apropiat de ea si i-am spus ca ma bucur intr-un fel pentru ea ca merge acasa,dar si ca eram trist fiindca nu o sa ii mai vad ochii aceia mari si frumosi,ca nu o sa mai am in suflet raza aceea calda de soare cand vantul se va hotara din nou sa sufle tare,si astfel imi voi pierde puterea.Ca zilele ploioase de afara se vor muta in mine,ca oboseala nu va mai fugi de mine atunci cand nu va mai fi in preajma mea.I-am mai spus ca dupa ce va pleca voi iesi din viata ei,din cauza ca nu ne mai puteam sincroniza sa ne intalnim din nou.Si ca partea asta ma durea cel mai tare! De asemenea,ca asteptam sa se mai aseze inca o data pe bratul meu.Macar atat...Fara tine porumbito soarele cald nu va mai iesi de dupa nori,iar de maine va fi tot mai rece,tot mai frig!
Si a venit pe bratul meu.Ma privea fara sa clipeasca,fara sa se miste.Doar ochii erau acoperiti de lacrimi! M-a fixat asa cu privirea inca o data,iar o secunda mai tarziu si-a deschis aripile ridicandu-se in zbor.Am urmarit-o cum se inalta pana cand s-a pierdut in vazduh...
Fulgi albi se lasau plutind in adiere spre pamantul umed,maroniu.Vantul se linistise,speriat ca ar putea fi vinovat pentru suferinta mea.Insa era tot mai rece!
Imi era dor de frunzele cazute pe pamant,de copacii goi,de florile uscate ramase sub zapezi.Imi era dor de tabloul de acasa.Aici eram prea singur.Imi era dor,ca si acum,de porumbita mea,DE TINE!
P.S.: Daca pozele ar vorbi...
21.03.2010
34.9KB
Sortarea prin numarare
#include
#include
#include
int n,i,j,z,c,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=0;i
#include
#include
int n,i,j,t,aux,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=1;i<=n;i++)
fscanf(fin,"%d",&x);
}
void insertie(){
for (i=2;i<=n;i++){
j=i-1;t=0;aux=x;
do{
if (aux
#include
#include
int n,i,j,inc,sf,med,aux,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=1;i<=n;i++)
fscanf(fin,"%d",&x);
}
void insertie_binara(){
for (i=2;i<=n;i++){
aux=x;inc=0;sf=i-1;
while (inc<=sf){med= (inc+sf)/2;
if (aux=inc;j--) x=x;
x=aux;}
}
void afisare(){
for (i=1;i<=n;i++)
fprintf(fout,"%d \t",x);
}
void main(){
fin=fopen("in.txt","r" );
fout=fopen("out.txt","w" );
creare();
insertie_binara();
afisare();
fclose(fin);
fclose(fout);
}
Metoda Bulelor_1
#include
#include
#include
int n,i,j,inc,aux,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=0;ix){aux=x; x=x; x=aux;}
}
void afisare(){
for (i=0;i
#include
#include
int n,i,j,inc,aux,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=0;ix){aux=x; x=x; x=aux;}
ld--;}
while(ld);}
void afisare(){
for (i=0;i
#include
#include
int n,i,j,inc,aux,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=0;ix){aux=x; x=x; x=aux;inv=1;}
}
while(inv);}
void afisare(){
for (i=0;i
#include
#include
int n,i,j,inc,aux,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=0;i
#include
#include
int n,i,j,inc,aux,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=0;i
#include
#include
int n,i,j,inc,aux,x;
FILE *fin,*fout;
void creare(){
fscanf(fin,"%d",&n);
for (i=0;i=j) return;
while (ix){aux=x;x=x;x=aux;j--;}
while (xx){aux=x;x=x;x=aux;i++;}
}
sort(p,i-1);
sort(i+1,u);}
void afisare(){
for (i=0;i
21.06.2008
39KB
26.10.2008
36.3KB
Deşi atât OSI cât şi TCP încearcă să definească/modeleze acelaşi lucru, şi anume procesul de comunicare între două entităţi, se pune firesc întrebarea: care din ele este mai bun? Din păcate, pe cât de simplă este întrebarea, pe atât de complicat şi controversat este răspunsul. O dovadă ``materială'' în acest sens o constituie cartea intitulată ``Open Systems Networking: TCP/IP and OSI'' publicată în cadrul prestigioasei edituri Addison-Wesley care dezbate acest subiect pe parcursul a... 600 pagini! Să încercăm şi noi să identificăm, într-un spaţiu mult mai restrâns, câteva dintre asemănările şi deosebirile care leagă cele două modele.
O importantă asemănare între OSI şi TCP/IP o constituie faptul că ambele sunt modele conceptuale ale procesului de comunicare. Din păcate această asemănare simplă şi evidentă conţine şi o primă deosebire fundamentală: OSI este general, permiţând explicarea oricărui proces de comunicare, în timp ce TCP/IP-ul nu reuşeşte să modeleze perfect decât procesul de comunicare folosit în Internet.
O altă importantă asemănare între cele două modele o reprezintă faptul că ambele conţin o stivă de niveluri care sunt legate între ele prin noţiunea de serviciu (ceea ce ştie să facă un nivel), interfaţă (modul în care serviciile sunt oferite nivelui superior) şi protocol (modul în care sunt efectiv implementate serviciile). Dacă OSI reuşeşte să facă o distincţie clară între aceste trei elemente, pentru TCP/IP ele nu reprezintă deloc un element vital.
Încă o asemănare ar mai putea fi identificată: ambele modele s-au bucurat de o răspândire largă. Şi de această dată urmează un ``din păcate'', pentru că, dacă modelul OSI îşi datorează popularitatea faptului că permite explicarea teoretică a oricărui proces de comunicare, TCP/IP-ul este faimos prin succesul răsunător al Internetului, reţea care se bazează pe el.
După cum a devenit deja clar, deşi OSI s-a dorit un model ideal, care să ajute realizarea de paşi rapizi în evoluţia comunicării, chiar generalitea sa l-a condamat la o existenţă doar în plan teoretic. De cealaltă parte, TCP/IP-ul a apărut prin descrierea unei situaţii cât se poate de practice şi, după cum realitatea actuală o arată, nu necesită nici o modificare pentru a satisface în continuarea nevoile de comunicare ale unei comunităţi tot mai mari şi mai diverse. Tocmai această ``suficienţă'' a făcut un câştigător din TCP/IP şi un învins din OSI pe plan practic: pentru OSI protocoalele care să respecte modelul trebuiau create (şi evident apoi implementate şi folosite). Acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Un alt mod de explicare al eşecului OSI îl reprezintă momentul nefast în care acesta a apărut. Mai exact, trecerea la OSI ar fi reprezentat pentru multe firme renunţarea la soluţiile deja existente, bazate pe TCP/IP, şi depunerea unui efort considerabil pentru dezvoltarea unora noi, bazate pe noul model.
Din punct de vedere tehnic o diferenţă evidentă dintre cele modele o reprezintă faptul că nivelurile superioare prezente în OSI sunt comasate într-unul singur la TCP/IP. Acest lucru însă nu neagă existenţa unor niveluri ca Sesiune sau Prezentare, ci doar demonstrează că ele sunt suficient de ``personale'' pentru aplicaţii pentru a nu necesita o standardizare. Acest lucru poate fi uşor pus în evidenţă de analiza oricărei aplicaţii Internet.
O altă diferenţă tot de ordin tehnic o reprezintă faptul că OSI-ul descrie două tipuri de protocoale, orientate conexiune şi fără conexiune, la nivelul reţea şi doar unul, cel orientat conexiune, pentru nivelul transport. TCP/IP-ul merge exact în direcţia opusă, oferind doar un protocol fără conexiune la nivel reţea şi ambele tipuri de protocoale pentru nivelul transport. Acest lucru dă mai multă putere aplicaţiilor care pot astfel să îşi aleagă protocolul cel mai potrivit.
O altă deosebire de ordin tehnic care complică OSI-ul e faptul că anumite operaţii, cum ar fi de exemplu verificările de integritate, sunt realizate de mai multe ori în cadrul unor niveluri diferite. Nu vom detalia mai mult implicaţiile acestui lucru, însă merită reţinut că a fost demonstrat că locul cel mai potrivit pentru controlul erorilor este la un nivel cât mai înalt.
Şi, pentru a pune punct cu o concluzie acestei comparaţii: fiecare din cele două modele îşi are rolul său în acoperirea nevoilor de modelare. Sau, mai puţin formal, putem zice că unul rulează bine pe hârtie iar altul în realitate.
Figura 1. Comparatie intre OSI si TCP-IP
21.05.2008
19KB
Poket Tv o extensie multimedia a telefonului tau mobil. Uita de teletext ghiduri TV si lasa-ti televizorul sa se prafuiasca. Cu Poket TV ai acum informatii si divertisment direct pe mobil.
19.05.2010
22.8KB
28.10.2008
29.8KB
{Sa gasesti o comoara ascunsa de catre pirati este simplu daca ai o harta. De obicei harta este însotita de un algoritm ce descrie deplasarea spre comoara. De exemplu: „Gaseste stânca alba. Mergi 30 de pasi spre padure, apoi 15 spre lac, ... , si 20 prin pestera. Comoara e sub semnul desenat pe peretele drept".
De obicei indicatiile presupun deplasarea cu un anumit numar de pasi în una dintre directiile date (1 - nord, 2 - nord-est, 3 - est, 4 - sud-est, 5 - sud, 6 - sud-vest, 7 - vest, 8 - nord-vest). Un pas te duce intotdeauna dintr-un punct de coordonate intregi in alt punct de coordonate intregi. Deci daca la un moment dat suntem in punctul de coordonate intregi (X, Y), deplasarea cu 1 pas in una dintre cele 8 directii ne duce in unul dintre punctele de coordonate intregi}
{Cerinta
Scrieti un program, care, dupa indicatiile piratilor determina punctul în care este ascunsa comoara. Se considera ca axa Ox e îndreptata spre est, iar Oy spre nord. Initial cautatorul de comori se afla în originea sistemului de coordonate (punctul cu coordonatele (0, 0)).}
Date de intrare
Fisierul de intrare comori.in contine pe prima linie numarul natural N, reprezentand numarul de indicatii. Urmatoarele N linii contin indicatiile propriu-zise, cate o indicatie pe o linie, sub forma a doua numere naturale separate printr-un spatiu d p, unde d este numarul directiei, iar p numarul de pasi.
Date de iesire
Fisierul de iesire comori.out va contine o singura linie pe care vor fi scrise doua numere intregi separate prin spatiu x y, reprezentand coordonatele punctului in care este ascunsa comoara (x este abscisa, iar y este ordonata).
Restrictiisi precizari
1 <= N <= 40
1 <= d <= 8
1 <= p <= 1000
Exemplucomori.in comori.out comori.in comori.out
6 1
1 3 3 2 8 10 -10 10
3 1
1 1
3 3
5 2
7 1
}
program p_comori;
var x,y,p,d,n:integer;f,g:text;
begin
assign(f,'comori.in');reset(f);
assign(g,'comori.out');rewrite(g);
readln(f,n);{citesc nr de indicatii}
while n>0 do begin
dec(n);
readln(f,d,p);{citesc din fisierul f nr directiei si nr de pasi}
if d=1 then y:=y+p; {cati pasi face la nord}
if d=2 then begin x:=x+p;y:=y+p;end;{cati pasi face la nord-est}
if d=3 then x:=x+p;{cati pasi face la est}
if d=4 then begin x:=x+p;y:=y-p;end;{cati pasi face la sud-est}
if d=5 then y:=y-p;{cati pasi face la sud}
if d=6 then begin x:=x-p;y:=y-p;end;{cati pasi face la sud-vest}
if d=7 then x:=x-p;{cati pasi face la vest}
if d=8 then begin y:=y+p;x:=x-p;end;end;{cati pasi face la nord-vest}
assign(g,'comori.out');rewrite(g);
write(g,x,' ',y); {afisam in fisierul de iesire punctul unde se afla comoara}
close(f);close(g);
end.
31.10.2009
10.5KB
in curand o sa pun scripturi ..sa le uploadez undeva pana atunci cereti si voi aici ce aveti nevoie :)
23.12.2007
39.8KB
:hi: :finger:
13.02.2009
46KB
Puteti posta aici si mai multe jocuri pe care le stiti:
SI CAM ASTEA STIU!!!! =D
26.10.2008
40.7KB
Lycanum :hi:
03.09.2011
16.7KB
As avea nevoie de ajutor referitor la realizarea unui grafic in matlab, e vorba de un proiect la faculta. Va atasez graficul si cerintele sunt urmatoarele:
Semnalul modulator va fi situat în banda . 0,1-1khz . şi va avea spectrul de forma din figura. Frecvenţa de eşantionare, Fs, va fi de. 50khz. Frecvenţa purtătoarei va fi de 0,1*Fs. Perioada de timp în care se prelevează eşantioane va fi aleasă astfel încât sa cuprindă minim 2 perioade din fiecare componentă spectrală a semnalului modulator.Ideea e ca se porneste de la un fisier care se modifica si pe care vi-l scriu mai jos.As fi recunoscatoare daca ar stii careva cum pot sa obtin graficul ,pornind de la fisier.Acestea sunt doare cateva din cerinte,daca am astea la restul ma descurc. Va multumesc mult si raman datoare pt care ma ajuta ;)
“analog.m”:
clear all
Fs = 100; % Frecventa de esantionare
Fc=10; % Frecventa purtatoarei
t = '; % perioada de timp in care se preleveaza esantioane
x = sin(2*pi*t); % semnalul modulator
figure(1);
subplot(3,1,1);
plot(t,x); % reprezentarea grafica a semnalului x(t)
title('Semnal modulator');
xlabel('Timp');
ylabel('Amplitudine');
spectrux = fft(x);
spectrux = abs(spectrux(1:length(spectrux)/2+1));
freq = (/length(spectrux))*Fs/2;
figure(2);
subplot(3,1,1);
plot(freq,spectrux); % reprezentarea grafica a spectrului semnalului x(t)
title('Spectrul semnalului modulator');
xlabel('Frecventa');
ylabel('Amplitudine');
