Mihai Sprinceana
Un forum de programare cu de toate. Va astept sa va inscrieti si sa deveniti moderatori. Oricine este binevenit aici sa se inscrie si sa aiba acces la informatie free! Fiecare este liber sa adauge proiecte programe free etc. Ajutati acest forum sa devina o comunitate puternica unde fiecare invata de la fiecare! Tot ce trebuie sa faceti este sa va inregistrati si fiecare contributie se poate dovedi utila in timp! Forumul este free informatia free dk aveti timp liber ajutati si pe ceilalti si invatati si voi in acelasi timp! Haideti sa facem ceva pt.a ne ajuta intre noi! Cititi regulament postare forum inainte de a posta!
Lista Forumurilor Pe Tematici
Mihai Sprinceana | Inregistrare | Login

POZE MIHAI SPRINCEANA

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Cezi la Simpatie.ro
Femeie
23 ani
Vaslui
cauta Barbat
27 - 80 ani
Mihai Sprinceana / Retele / Adresarea IP Moderat de Houssey, andreeamp, costin1920, fireratbat, ozzywz4rd, profu.info, sade5000
Autor
Mesaj Pagini: 1
Conan
Moderator

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 198
Adresarea IP

Dacă aţi īnţeles cele spuse pānă acum, nu ar trebui să aveţi prea multe probleme īn continuare. Dacă nu, s-ar putea ca rāndurile care urmează să vă inducă un uşor disconfort. O adresă IP conţine informaţiile necesare pentru a transporta un pachet cu date prin reţea şi este reprezentată printr-un număr binar cu o valoare egală cu 32 biţi.
Pentru a putea fi uşor de citit, adresa IP a fost īmpărită īn patru octeţi, fiecare octet conţinānd 8 biţi. Valoarea maximă a fiecărui octet (īn zecimal) este 255.
Orice adresă IP este logic īmpărţită īn două zone. Prima zonă se numeşte network id şi identifică reţeaua căreia īi aparţine un echipament. Cea de a doua zonă se numeşte host id şi identifică, īn mod unic, dispozitivul conectat la reţea. Deoarece o adresă IP este alcătuită din patru octeţi separaţi prin punct, primul, al doilea sau al treilea dintre aceştia pot fi folosiţi pentru a identifica reţeaua din care face parte un dispozitiv. La fel şi pentru identificarea dispozitivului īn sine.
Există trei clase de adrese IP comerciale, clase gestionate de InterNIC1: clasa A, B sau C (mai există D şi E, dar acestea nu sīnt comerciale). Clasa A este rezervată de InterNIC organizaţiilor guvernamentale (mai mult guvernelor) din lumea īntreagă; clasa B este rezervată organizaţiilor medii-mari, iar clasa C este rezervată oricărui alt tip de organizaţie. Cīnd o adresă din clasa A este scrisă īn format binar, primul bit este īntotdeauna 0. Primii doi biţi ai unei adrese din clasa B sīnt 10, iar primii trei biţi ai unei adrese din clasa C sīnt īntotdeauna 110. Un exemplu de adresă IP din clasa A: 124.95.44.15. Primul octet (124) identifică numărul reţelei, atribuit de InterNIC. Administratorul acestei reţele va atribui valori pentru restul de 24 biţi. O manieră uşoară, prin care puteţi să recunoaşteţi dacă un dispozitiv face parte dintr-o reţea de clasă A, presupune să analizaţi primul octet al adresei IP. Numerele din primul octet al adreselor din clasa A sīnt cuprinse īntre 0 şi 127.
Toate adresele IP din clasa A folosesc doar primii 8 biţi pentru a identifica porţiunea „network" din cadrul unei adrese. Restul de trei octeţi din cadrul adresei sīnt rezervaţi porţiunii „host". Cea mai mică adresă ce poate fi atribuită unui host va avea toţi biţii din cadrul ultimilor trei octeţi la valoarea 0. Cel mai mare număr ce poate fi atribuit porţiunii host va avea toţi biţii din ultimii trei octeţi la valoarea 1.
Orice reţea care face parte dintr-o clasă A de adrese IP poate să conţină teoretic 224 host-uri (adică 16.777.214).
Un exemplu de adresă din clasa B : 151.10.13.28. Primii doi octeţi identifică numărul reţelei atribuit de InterNIC. Administratorul unei astfel de reţele poate să atribuie valori următorilor 16 biţi. Cānd vreţi să recunoaşteţi dacă o adresă este din clasa B, analizaţi primii doi octeţi ai adresei. Aceste adrese au īntotdeauna valori cuprinse īntre 128-191 pentru primul octet şi īntre 0-255 pentru cel de al doilea octet.
Toate adresele din clasa B folosesc primii 16 biţi pentru a identifica porţiunea „network" din cadrul unei adrese. Ultimii 2 octeţi sunt rezervaţi porţiunii „host". Orice reţea care foloseşte adrese din clasa B poate atribui teoretic 216 (65.534) adrese IP echipamentelor care sunt ataşate acesteia
O adresă din clasa C : 201.110.213.28. Primii trei octeţi identifică numărul reţelei atribuit de către InterNIC. Administratorul de reţea poate atribui valori doar ultimului octet. Cum puteţi recunoaşte o adresă din clasa C? Analizaţi primii trei octeţi: primul octet ia valori īntre 192-223, al doilea şi al treilea octet pot să ia valori īntre 1-255. Toate adresele din clasa C folosesc primii 24 biţi pentru a identifica reţeaua din care face parte un dispozitiv. Doar ultimul octet este rezervat porţiunii „nost". Orice reţea care foloseşte adrese din clasa C poate aloca teoretic 28 (256) adrese echipamentelor ataşate acesteia.
Orice adresă IP identifică un echipament īntr-o reţea şi reţeaua căruia aparţine. Dacă, spre exemplu, calculatorul vostru vrea să comunice cu altul din reţea, ar trebui să ştiţi adresa IP al celui din urmă. De fapt, ar trebui să ştiţi adresele tuturor calculatoarelor cu care vreţi să comunicaţi. Ar fi complicat, nu ? Din fericire acest neajuns este rezolvat de alţii.
Adresele IP care au toată porţiunea „host" cu valoarea 0 sunt rezervate ca adrese de reţea. De exemplu, o adresă din clasa A 113.0.0.0 reprezintă adresa IP pentru reţeaua 113. Un router va folosi această adresă pentru a transmite datele īn Internet.
Să luăm ca exemplu o adresă din clasa B. Primii doi octeţi nu pot fi zero pentru că valorile lor sunt atribuite de InterNIC şi reprezintă numerele reţelelor respective. Doar ultimii doi octeţi pot fi 0, deoarece numerele din aceşti octeţi reprezintă numărul host-urilor şi sunt rezervate dispozitivelor ataşate respectivei reţele. Pentru a putea comunica cu toate dispozitivele din reţea, adresa IP trebuie să conţină 0 īn ultimii doi octeţi. O astfel de adresă ar fi, de exemplu, 176.10.0.0.
Cānd se transmit date către toate echipamentele dintr-o reţea, trebuie creată o adresă de broadcast (difuzare). Broadcast-ul apare cānd staţia sursă transmite date către toate celelalte dispozitive din reţea. Dar pentru a fi sigură că toate aceste dispozitive sunt „atente" la mesajul broadcast, staţia sursă trebuie să folosească o adresă IP pe care să o recunoască toate celelalte echipamente din reţea. De obicei, īntr-o astfel de adresă, biţii din porţiunea host au toţi valoarea 1. Pentru reţeaua folosită īn exemplul anterior, adresa de broadcast va fi 176.10.255.255 (vezi şi).
Īntr-o reţea, host-urile pot comunica īntre ele doar dacă au acelaşi identificator de reţea (porţiunea network id este identică. Acestea pot să partajeze acelaşi segment fizic de reţea, dar, dacă au identificatori de reţea diferiţi, nu pot comunica decāt dacă există un alt dispozitiv care să realizeze conexiunea īntre segmentele logice ale reţelei (sau identificatorii acestora). (Puteţi asemui aceşti identificatori de reţea cu codul poştal.)

Modificat de Conan (acum 16 ani)


pus acum 16 ani
   
mihaispr
Administrator

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 2142
Un alt document interesant despre adresarea IP gasiti la link-ul urmator:


pus acum 15 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la